stampila-votat-mediafax-foto-liviu-chiricaNe aducem aminte cum, în urmă cu două-trei săptămâni, guvernul Cioloş, extrem de sensibil la problemele românilor din Diaspora, anunţa cu îngrijorare că doar 9.116 români din străinătate s-au înscris în Registrul electoral pentru votul din 11 decembrie. Ei bine, peste noapte, Autoritatea Electorală Permanentă a comunicat presei că aproximativ 600.000 de români din Diaspora vor avea posibilitatea să îşi exercite dreptul la scrutinul parlamentar din iarnă.

La o primă vedere, am fi tentaţi să considerăm că politicienii de la Bucureşti au început, în sfârşit, să ţină cont de opţiunile milioanelor de români care au ales să îşi caute un trai mai bun peste hotare. Ar fi însă o naivitate să credem acest lucru.

Oficial, ni se explică faptul că este vorba despre cetăţeni români luați în evidență pe baza pașaportului, cu mențiunea “domiciliu în străinătate”, datele fiind importate de la Direcția Generală de Pașapoarte din cadrul MAI. „Acești cetățeni au existat dintotdeauna în evidențele statului român și este normal ca ei să figureze automat și în Registrul Electoral ca cetățeni români cu drept de vot în circumscripția pentru românii din diaspora”, a ţinut să precizeze Ana Maria Pătru, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP). “Ar fi absurd să credem că în străinătate nu avem decât puțin peste 10.000 de români cu drept de vot”, a mai spus şefa AEP, menţionând că s-a creat o confuzie între numărul de cereri depuse de cetățenii din diaspora pentru a-și exprima opțiunea pentru votul prin corespondență sau la o secție de votare — care este de peste 10.000 — și numărul total al cetățenilor înscriși în Registrul Electoral.

De fapt, umflarea acestei cifre, de la 9.116 la 609.962 are ca scop avantajarea partidelor politice. Miza este aceea de a împiedica independenţii să aibă şansa de a intra în competiţia electorală. Dacă până acum erau necesare 1.000 de semnături pentru a candida la alegerile parlamentare, ca independent, astăzi aflăm că este nevoie de 6.090 de adeziuni pentru a-ţi anunța candidatura. Cifra este calculată în funcţie de numărul celor înscrişi în Registrul Electoral.

Imaginaţi-vă că în străinătate situaţia este complet diferită faţă de ceea ce se întâmplă în România. Trebuie să ai o evidenţă exactă a familiilor de români din regiunea ta. În plus, este vorba de timp şi de resurse foarte mari. În Diaspora din SUA şi Canada, de exemplu, distanţele sunt foarte mari. Este greu de crezut că într-o lună (termenul aprobat de AEP), poţi face rost de 6.090 de semnături pentru a fi înscris pe listă.

Acest sistem este o sfidare pentru cetăţenii români din străinătate. Nu e de mirare că prezenţa la vot este atât de scăzută. Oamenii sunt scârbiţi de felul în care sunt trataţi de politicienii de la Bucureşti şi revoltaţi să vadă  pe liste aceeaşi indivizi impuşi de partid. Ar fi frumos ca într-o zi să putem promova în posturi de senatori şi deputaţi pentru Diaspora oameni capabili, care să vină din comunităţile respective şi care să fie mânaţi doar de interesele celor care îi votează. Să încheiem odată pentru totdeauna cu acest joc al marilor partide! Până la urmă, Diaspora contează doar din doi în doi ani, când sunt alegeri. Este un lucru ce trebuie să înceteze!

Marius Marin

Leave a Reply