Mosul, ultimul bastion?

October 18, 2016

Luni dimineaţa a fost declanşată operaţiunea de eliberare a oraşului Mosul de sub controlul grupării ISIS. Una dintre cele mai ample acţiuni militare care a avut loc în Irak în ultimii 13 ani îşi propune, de asemenea, combaterea terorismului din această regiune. „Ceasul victoriei a sosit, iar operațiunile pentru eliberarea Mosul au început”, a rostit într-un discurs prim-ministrul irakian, Haider al-Abadi.

Ofensiva forțelor irakiene a început luni dimineaţa, foarte devreme, acţiunea militară desfăşurându-se pe o suprafaţă extinsă. Forţele kurde Peshmerga au ocupat șapte sate, situate la aproximativ la 40 de kilometri est de Mosul. Localităţile respective constituie poziţii importante în această ofensivă, fiind cucerite după un atac lansat pe trei fronturi și ciocniri violente în zonă. În aceste sate există populaţie majoritar kurdă,  arabă sau creștină, potrivit declaraţiilor purtătorului de cuvânt al Peshmerga, Halgurd Hikmat.

Odată cu ofensiva asupra oraşului Mosul, ultimul fief al Statului Islamic în Irak, lupta  împotriva extremiștilor jihadişti a ajuns într-o fază crucială. După două luni de pregătire, forţe ale armatei irakiene, unităţi de poliție, dar și luptători kurzi Peshmerga, au înaintat luni dimineaţa către orașul Mosul. 30.000 de soldaţi ai forţelor de Alianță se vor confrunta în săptămânile care urmează cu cei aproximativ 7.000 luptători ISIS ce ocupă poziţii în oraşul Mosul.

Sute de mii de civili  au început să părăsească oraşul sau urmează să  fugă pe fondul luptelor din  Mosul. UNHCR, agenţia de refugiaţi a ONU şi-a exprimat deja îngrijorarea cu privire la securitatea sutelor de mii de oameni care locuiesc în zonă.

Se estimează că până la 700.000 de persoane ar putea avea nevoie de ajutor in perioada următoare.

Prim-ministrul irakian, Haidar al-Abadi a declarat  la televiziunea naţională că 2016 va fi anul în care ISIS  va fi învins şi le-a cerut cetățenilor din Mosul să coopereze cu forțele irakiene. Chiar și milițiile sunnite locale vor fi implicate în atacul decisiv asupra poziţiilor ISIS.

Coordonarea forţelor de Coaliţie se face de către armata SUA, care bombardează poziţiile ISIS din Mosul cu ajutorul forţelor aeriene. Secretarul american al Apărării, Ashton Carter a declarat  că: „scopul de a învinge este permanent. Atât Mosul,  cât și restul Irakului ar trebui să fie eliberate “de ura și brutalitatea”  extremiștilor ISIS”.

 În  această ofensivă militară este foarte  controversată utilizarea milițiilor șiite. Suniţii se opun categoric, temându-se că şiiţii şi-ar putea consolida influenţa în ţară şi în restul regiunii, mai ales că Mosul este principalul oraş  cu populaţie sunită din Irak. Pe de altă parte, suniţii acuză că sunt discriminaţi de guvernul central şiit  de la Bagdad.

Pentru că nu putea să lipsească de la această victorie, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan a declarat că: „Vom fi în funcțiune aici (în Mosul ). Noi vom sta la masă cu ceilalţi. Nu este posibil sa fim  lăsaţi pe dinafară”.

 La ce masă se referă oare preşedintele turc? Pe dinafară la împărţirea zonelor petroliere, ar fi cea de-a doua întrebare? Armata turcă nu poate lua ordine de la prim-ministrul irakian, Haider al Abadi, a adăugat Erdogan. Răspunsul motivat al preşedintelui turc  a venit ca o completare, spunând  că este îngrijorat foarte rău, atât el cât si guvernul de la Ankara, de siguranța  celor aproximativ  1,5 milioane de oameni  rămaşi în Mosul, în momentul ofensivei Alianţei.

Să fie Mosul al doilea Alep? Desigur, dacă se bombardează zi şi noapte poziţiile ISIS din oraş. Restul este doar realitate.

Deci, fără prea multe explicaţii, armata turcă a staționat împotriva voinței guvernului irakian soldați turci lângă  Mosul, spre curiozitatea opiniei publice internaţionale, chiar lângă poziţiile miliţiilor kurde şi sunnite.

Se ştie cât de mult se ,,simpatizează” şi se accepta  kurzii din nordul Irakului cu armata turcă. În ultimele zile, guvernul de la Bagdad a  prezentat un raport  la ONU, ca o încălcare a suveranității sale teritoriale de către trupele turce. Prezenţa  trupelor turce este  la aproximativ 30 km nord-est de Mosul.

Primul-ministru Abadi  promite că în Mosul  va intra o singură armată, cea irakiană, pentru a evita ciocniri între populație și milițiile șiite sprijinite de Iran. Populaţia rămasă în oraş a fost loială, salutând  extremiștii statului islamic. Jihadiştii  sunt consideraţi eliberatori, din cauza  abuzurile guvernului central de la Bagdad.

În toţi aceşti ani, populaţia a descoperit însă că  ororile fundamentaliste sunt şi mai dure: execuții în plină stradă, impozite impuse, reguli extremiste care pun chiar viața  în pericol, aplicarea torturii pentru cei care nu se supun regulilor dictate de ISIS.

Chiar acum când a început această ofensivă se poate observa pe anumite ziduri scris mare litera M de Muqawama, ceea ce înseamnă rezistenţă, simbolul revoltei împotriva Califatului islamic.

Jihadiştii ISIS au dat foc tuturor sondelor petroliere din jurul  oraşului. Coloane de fum se ridicau deasupra  orașul irakian Ninive, situat la aproximativ 25 de kilometri est de Mosul, dar  fumul  se putea  vedea chiar de la baza forţelor irakiene din  Qayyarah, situată la aproximativ 60 km la sud de Mosul.

Coordonatorul pentru ajutoare de urgenţă din cadrul ONU, Stephen O’Brien  a avertizat comunitatea internaţională şi forţele Alianţei că şi el  personal este foarte preocupat de siguranța celor 1,5 milioane de oameni din Mosul. Mai mult de atât, el a declarat că:  „familiile rămase  sunt expuse riscului  de a fi omorâţi  din cauza bombardamentului,  dar şi a luptelor. Foarte mulţi pot  să fie ucişi de lunetiști”.  „Zeci de mii de copii irakieni, bărbați și femei, sunt folosiţi în asediu. Aceştia  pot fi folosiţi ca scuturi umane”.

Eliberarea Mosulului ar putea dura câteva săptămâni sau mai mult. Milițiile ISIS  au ocupat oraşul pe 10 iunie 2014. De atunci până în prezent, Mosul s-a aflat complet sub controlul jihadiştilor. Pornind din Mosul, luptătorii Statului Islamic au invadat  mai multe zone ale Irakului, dar şi ţara vecină, Siria. În ultimul timp însă au pierdut multe dintre teritoriile cucerite.

În Siria, milițiile sunnite ale ISIS controlează încă regiuni mari ale ţării, punând presiune pe populaţia siriană.

Marius Marin

 

Leave a Reply