halloweenHalloween-ul, după cum bine se ştie, este o sărbătoare păgână, a fricii, morţii şi a fantomelor ce vor să semene teroare. Un alt mod de comemorare a morţilor cu un profund sentiment de etică. Halloween-ul nu este o sărbătoare fabricată de o gândire de tip sovietic. Este un eveniment promovat de mass-media din întreaga lume, o bucurie a copiilor costumaţi, care mai de care, atunci când primesc bomboane, după formula magică „ne daţi ori nu ne daţi”.

O sărbătoare mai frumoasă decât burca islamiştilor, decât minciunile şi corupţia  partidelor din România sau eşecul feţelor bisericeşti.

Nu toţi cei care se îmbracă în fantome, vampiri sau dovleci sunt pe deplin conştienţi de faptul că participă la o sărbătoare anti-creştină, un eveniment care nu este aprobat de biserică.

Biserica nu vorbeşte şi nu condamnă trecutul, dar nici naţiunile nu-i ascultă. În Evul Mediu, Biserica  a numit această luptă împotriva ritualurilor păgâne un „război sfânt”. Această neascultare exprimă conexiunea, dar totodată şi  demnitatea conservată a unei culturi ce vine de mii de ani, de la sărăcie şi superstiţie, la identitatea noastră, a mai mult de o mie de ani de istorie.

Sărbătoarea de Halloween a fost „importată” în mai toate ţările, inclusiv în Europa să umple golurile lăsate de Biserică, de neajunsuri şi de lipsă de încredere. Pe acest fond îşi face loc în vieţile oamenilor o sărbătoare păgână.

Chiar în cultura noastră, avem atâtea sărbători păgâne, venite din negura timpurilor  şi acceptate uşor de Biserică.

Genul acesta de sărbătoare reprezintă o sfidare a creştinismului, o manifestare de ură şi dispreţ  sau o distracţie nevinovată ce trebuie luată aşa cum este?

Poate un creştin să sărbătorească Halloween-ul?

Putem să răspundem  deloc sau prin da şi nu?  Personal aleg cea de-a doua variantă, prin da şi  nu.

Un creştin nu se poate numi creştin niciodată cu adevărat dacă aprobă sau se ocupă cu vrăjitoria, demonismul sau ocultismul, în general, în toate aspectele sale. Aceste lucrări demonice sunt aspru judecate de Dumnezeu în Biblie. Dacă un adult creştin se îmbracă şi iubeşte aceste costume demonic. Un lucru total greşit. Evident că nu se poate numi creştin, oricât de bine ar crede că îi stă.

Dar ce vină poate să fie atunci când un copil se îmbracă în Albă ca Zăpada şi însoţit de părinţi bate la uşă, strigând: „Ne daţi ori nu ne daţi”.

Este doar o zi fericită pentru acel copil care capătă un sac de bomboane, la fel ca şi bradul de Crăciun, care la rândul său nu a fost văzut bine iniţial de Biserică. A ajuns să fie acceptat cu, timpul. Nu putem să credem sau sa spunem că acel copil, sau părinţii lui se gândesc la legenda celtică care spune că în ziua de Halloween unele fantome încearcă să se întoarcă la casele lor vechi. Oamenii încearcă să câştige simpatia fantomelor, oferindu-le mâncare.

Nu o să fie cazul. Ce se întâmplă cu aceşti copii, care bat din uşă-n uşă, însoţiţi de părinţii lor, strigând „trick or treat” este o interpretare complet greşită, o manipulare a adevărului.

Mark Twain a spus, în acea frumoasă engleză, vorbită acum mai bine de 100 de ani că: „dacă ar fi după merit şi nu după favoarea Raiului, tu ai sta afară şi câinele ar merge în Rai”. Şi ca să nu plecăm de tot de la Mark Twain, iată încă un citat faimos care îi aparţine: „Du-te la Cer pentru climă, şi la iad pentru companie”.

Genul ăsta de nimic e doar distractiv. Nu e grav. Din păcate, nu în mod serios pentru  „un război sfânt”.

Marius Marin

Leave a Reply