Franţa a ales răul cel mai mic seara trecută, în cel de-al doilea tur al scrutinului prezidenţial. Deşi în urmă cu un an nimeni nu-i dădea vreo şansă centristului Emmanuel Macron, liderul formaţiunii civice En Marche a spulberat pe 7 mai toate previziunile, devenind  cel mai tânăr preşedinte din istoria Franţei.

Scorul de 65 % din numărul total de voturi poate părea confortabil, la prima vedere, însă noul lider de la Elysee ştie foarte bine că rezultatul obţinut în alegeri nu reflectă întru totul realitatea. Francezii au arătat că sunt nemulţumiţi atât de Emmanuel Macron, cât şi de contracandidata sa, Marine Le Pen. Drept dovadă, la aceste alegeri a fost înregistrată cea mai mare rată de absenteism din ultimii 48 de ani. Instituţiile care au monitorizat procesul de votare susţin că au existat aproape 4 milioane de buletine necompletate şi că un francez din trei nu l-a dorit pe Emmanuel Macron preşedinte.

Cu o platformă electorală care promovează o Franţă deschisă, noul lider de la Elysee are de condus, în următorii cinci ani, o ţară puternic divizată. Şomajul în creştere, problema imigranţilor şi strategiile deficitare de combatere a terorismului au făcut ca francezii să îşi piardă încrederea în liderii lor. Aceste alegeri, cele mai neobişnuite din istoria Hexagonului, au eliminat de pe scena politică partidele tradiţionale. Lupta nu s-a mai dus între doctrinele de stânga şi de dreapta, ci între două tendinţe cu care se confruntă societatea modernă: naţionalism versus globalizare.

Uniunea Europeană a aplaudat la unison victoria liderului En Marche. Şi nici nu e de mirarea, dacă ne gândim la toate dificultăţile cu care se confruntă Blocul Comunitar după Brexit-ul de anul trecut.

Marine Le Pen, cea care a marşat toată campania pe ieşirea din UE şi pe reintroducerea monedei naţionale,  a fost votată la aceste alegeri de peste 10 milioane de francezi. Pentru lidera Extremi Drepte, scorul de 35% este unul istoric. Conştientă de atuul pe care îl are, Marine Le Pen a promis să facă din Frontul Naţional cel mai puternic partid de opoziţie. Are toate şansele, dacă analizăm, fără euforie, scrutinul prezidenţial din 7 mai.

Pentru Macron urmează un nou test important la alegerile legislative de luna viitoare. Preşedintele ales al Franţei nu are în spate un partid care să îi susţină programul, ci doar o mişcare civică, fără putere de decizie. “Sarcina noastră este enormă. Ea ne va cere să construim, de mâine încolo, o majoritate reală, o majoritate puternică”, a fost apelul lansat de Macron în primul său discurs public, rostit în faţa Muzeului Luvru.

Rămâne de văzut cu ce partid va reuşi să colaboreze liderul de la Elysee şi mai important, dacă va reuşi să obţină majoritatea parlamentară. Presa franceză anunţă că, cel mai probabil, Macron va fi învestit oficial în funcţie săptămâna viitoare. Până atunci şi numele premierului rămâne un mister.

Ştefania Andreescu

Leave a Reply