Fostul director de campanie al lui Donald Trump, Paul Manafort, l-a dat în judecată pe procurorul special Robert Mueller, pe care îl acuză că şi-a depăşit mandatul investigând în legătură cu acuzaţii care nu au legătură cu anchetarea unui presupus amestec rus în alegerile prezidenţiale americane.

Procesul intentat de Manafort la un tribunal districtual de la Washington miercuri reprezintă cea mai directă contestare de până în prezent a lui Mueller ca procuror special.

Procedura a fost lansată în contextul unor acuzaţii din partea republicanilor, potrivit cărora echipa lui Mueller a dat dovadă de părtinire împotriva lui Trump în cursul investigaţiilor cu privire la o eventuală coordonare între echipa de campanie a miliardarului american şi Moscova cu scopul de a influenţa rezultatul alegerilor americane din 2016.

Procesul lui Manafort îl vizează de asemenea pe adjunctul secretatului Justiţiei Rod Rosenstein, care supervizează ancheta lui Mueller şi care s-a declarat recent mulţumit de faptul că fostul director FBI rămâne în limitele mandatului său.

Manafort a fost incuplat în octombrie, între altele, de conspiraţie în vederea spălării de bani provenind din activitatea de lobbyist din partea partidului fostului preşedinte ucrainean prorus Viktor Ianukovici. El a pledat nevonovat.

Manafort este unul dintre cei patru asociaţi ai lui Trump, alături de fostul consilier pe probleme de securitate naţională Michael Flynn, acuzaţi în ancheta lui Mueller.

În plângere, Manafort denunţă că acuzaţiile cu privire la ”afaceri vechi de zece ani” cu Ianukovici, care a fost demis din funcţie în 2014, sunt ”complet necompatibile” cu mandatul pe care Mueller l-a primit atunci când a fost numit, în mai, să ancheteze posibile legături între Kremlin şi echipa de campanie a lui Trump în cursul alegerilor din 2016.

Manafort a fost recrutat să conducă campania prezidenţială a lui Trump în iunie 2016. El a demisionat două luni mai târziu, în urma unor acuzaţii, în Ucraina, potrivit cărora a fost plătit cu peste 12 milioane de dolari de partidul lui Ianukovici.

În plângere se arată că paragraful din ordinul de numire al lui Rosenstein, care-i permite să ancheteze noi probleme care apar în anchetă, este prea larg să fie admis în baza legislaţiei cu privire la procurorii speciali.

”Ancheta şi inculparea de către procurorul special depăşesc cu mult orice autoritate legală de a ancheta legături între persoane asociate campaniei lui Trump şi Guvernului rus”, se arată în plângere.

Manafort cere unui judecător să respingă toate acţiunile dispuse împotriva sa de procurorul special şi să emită un ordin care să restrângă amploarea anchetei lui Mueller doar la problemele precizate în ordinul de numire.

În plângere se mai acuză că ordinul lui Rosenstein de constituire a anchetei procurorului special este prea larg şi ”arbitrar” şi cere unui judecător să constate un ”abuz de putere discreţionară”.

Un purtător de cuvânt al lui Mueller a refuzat să comenteze.

”Procesul este frivol, dar inculpatul are dreptul să depună orice vrea”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului Justiţiei.

Manafort recunoaşte în plângerea sa că activitatea de consultanţă politică în Ucraina reprezintă un interes, de ani de zile, pentru procuratură.

El recunoaşte totodată că s-a întâlnit de bunăvoie cu procurori de la Departamentul Justiţiei şi FBI în iulie 2014, cu trei ani înainte de numirea lui Mueller, pentru a discuta despre ”activităţile (sale) de consultanţă politică offshore”.

În cadrul acestei întâlniri din 2014, el spune că a discutat în detaliu despre activităţile sale din Ucraina, despre relaţia sa cu diplomaţi de la Kiev şi operaţiunile sale bancare offshore în Cipru.

Însă ”aceste presupuse afaceri nu au vreo legătură cu alegerile prezidenţiale din 2016, cu Donald Trump şi nici cu ancheta procurorului special privind campania preşedintelui Trump”, afirmă el.

Leave a Reply